La editura clandestină "Mureşul", înfiinţată de Ioan Silvan la Arad în 1981, apar, în exemplare unice, volumele de versuri "Întoarcere", 1981, "Nespuse cuvinte" 1, 1983, "Gânduri în apropiere", 1984, "Tridentul soarelui", 1985, "Nespuse cuvinte" 2, 1986. Publică în revista "Orizont" din Timişoara, la 12 august 1988, un grupaj de versuri, iar în numărul din 1 iulie 1989, poetul Mircea Micu îl lansează oficial în revista "Luceafărul", publicându-i poeziile "Paradis nerostit", "Simţământul poetului", "În turnuri stalactite" şi "Suflet de ţărani". Editorial, Ioan Silvan debutează cu volumul de versuri "CERCUL DE ABUR", la editura Arc Sud, în 1991, volum prefaţat de Mircea Micu. În anul 2003, publică, la editura "Căbiţa", cea mai importantă carte de poezii (o transpunere în versuri a lucrării de filozofie religioasă "A CINCEA EVANGHELIE") sub titlul "ÎNTÂI A FOST O PLOAIE DE SÂNGE".

Coperta volumului "Cercul de Abur", ed. Arc Sud, 1991, exprimă în viziunea artistică a lui NICOLAE REINHOLZ, (la cererea lui Ioan Silvan) prima strofă din poezia "Joc"

"Dincolo, e puţin efect de undă ştearsă:
Ceva care imită senzaţia de vid.
Nedislocat din mine acest zid
îmi pare un sfârşit de cale-ntoarsă..."

Coperta 4 a aceluiaşi volum exprimă grafic strofa numarul 3 din poezia "Naşterea himerei":

"Cu felinarul stins pornesc spre culmea nopţii
în scutecul privirii himera s-o-nfăşor,
ea merge înainte, se risipeşte-n sine
şi-n curgerea căutării privirile mă dor..."

Romanul "DESTIN CENZURAT" apare abia după 17 ani de la terminare, într-un tiraj foarte restrâns la editura "Căbiţa". El constituie, în viziunea autorului, cea mai reuşită convieţuire a dragostei, psihologiei şi filozofiei în proza din perioada anilor '80. Acţiunea romanului, desfăşurată în mare parte în mahalaua arădeană Checheci, surprinde aspecte sociale scăpate de sub controlul autorităţilor, interferenţa dintre lumea interlopă şi cea intelectuală a epocii comuniste. "Destin cenzurat" reprezintă ucenicia în proză a lui Ioan Silvan, timp de şapte ani(1981-1987), dar şi marea reuşită despre care, în prefaţa la volumul de versuri "Cercul de Abur", Mircea Micu scria: "Romanul său în curs de apariţie îi va surprinde pe mulţi prin originalitatea şi forţa scriiturii."

"A Cincea Evanghelie", lucrare de filozofie religioasă scrisă în doar patru luni, noiembrie 2000-februarie 2001, în urma unei revelaţii, se constituie în cea mai importantă întâlnire a autorului cu Dumnezeu. Despre această carte, în Cronica Română din 1 noiembrie 2002, Andrei Milca scria, sub titlul "<<A Cincea Evanghelie>>, un gest de curaj": "După scandalul ultimei cărţi a lui Alexandru Ecovoiu, <<Sigma>>, o luptă cu tabu-urile bisericeşti, avem în faţă o nouă carte <<şoc>>[...].Silvan, un altfel de Ţuţea, un <<călugăr literar>>, la început de mileniu III, se roagă la un Dumnezeu ce nu se poate stinge pur şi simplu, cum dorea Nietzsche..."

"Publicată în 2001, la editura "Nobel Cart", cartea a fost completată cu încă două capitole ("Ultimul pas pe Terra" şi "Părăsiţi de gândirea divină, nebunii") şi republicată în anul 2003 la editura "Căbiţa", cu un nou titlu, "America, o escală spre cer". Acest titlu, dar şi viziunea asupra sfârşitului Lumii din capitolele adăugate la A cincea evanghelie, au condus la răcirea relaţiilor lui Ioan Silvan cu Mircea Micu, cu care nu s-a mai văzut decât o singură dată, în 2004. Prima ediţie, tradusă în limba franceză de Gabriela Pavel, este publicată online pe web site-ul www.silvan.3x.ro.

Din romanul-serial "Aventurile lui Guş Satan", Ioan Silvan a publicat, în 2003, doar 2 episoade din cele 10 propuse, cartea fiind terminată şi publicată în traducerea Alexandrei Iepure, în Spania, în anul 2010, sub titlul: Las aventuras de un jurista loco.

Are în lucru volumul autobiografic "De la Dumnezeu până la mine" şi o surpriză în trei volume pentru cititorii anului 2010.

Pa